Calculator inflație
Cât ar trebui să coste azi ceva ce costa o anumită sumă atunci. Calculul înmulțește ratele anuale publicate de BNR, din 1991 până în 2026, iar sumele dinainte de 2005 sunt tratate ca lei vechi.
1.000,00 lei în septembrie 2010 au aceeași putere de cumpărare ca
2.050,55 lei în septembrie 2026
- Prețurile au crescut cu
- 105,1%
- Pe an, în medie
- 4,59%
- Interval
- 16 ani
Comparația e între aceeași lună a celor doi ani — septembrie, cea mai recentă publicată — pentru că rata pe care o publică BNR e anuală. Între luni diferite ar trebui inventat un indice lunar, iar cifra ar arăta la fel de credibil și ar fi greșită.
Câteva repere
An cu an
Rata anuală din septembrie și cât valorează azi o sută de lei din fiecare an.
| Anul | Rata anuală | 100 de lei de atunci, azi |
|---|---|---|
| 2025 | +9,88% | 106,61 lei |
| 2024 | +4,62% | 117,14 lei |
| 2023 | +8,83% | 122,56 lei |
| 2022 | +15,88% | 133,38 lei |
| 2021 | +6,29% | 154,56 lei |
| 2020 | +2,45% | 164,28 lei |
| 2019 | +3,49% | 168,30 lei |
| 2018 | +5,03% | 174,18 lei |
| 2017 | +1,77% | 182,94 lei |
| 2016 | −0,57% | 186,18 lei |
| 2015 | −1,73% | 185,12 lei |
| 2014 | +1,54% | 181,91 lei |
| 2013 | +1,88% | 184,71 lei |
| 2012 | +5,33% | 188,19 lei |
| 2011 | +3,45% | 198,22 lei |
| 2010 | +7,77% | 205,06 lei |
| 2009 | +4,94% | 220,99 lei |
| 2008 | +7,30% | 231,91 lei |
| 2007 | +6,03% | 248,83 lei |
| 2006 | +5,48% | 263,84 lei |
| 2005 | +8,50% | 278,30 lei |
| 2004 lei vechi | +11,10% | 0,0302 lei |
| 2003 lei vechi | +15,90% | 0,0335 lei |
| 2002 lei vechi | +19,80% | 0,0389 lei |
| 2001 lei vechi | +31,20% | 0,0466 lei |
| 2000 lei vechi | +44,90% | 0,0611 lei |
| 1999 lei vechi | +50,20% | 0,0886 lei |
| 1998 lei vechi | +50,80% | 0,1330 lei |
| 1997 lei vechi | +161,40% | 0,2006 lei |
| 1996 lei vechi | +45,30% | 0,5243 lei |
| 1995 lei vechi | +25,30% | 0,7618 lei |
| 1994 lei vechi | +110,40% | 0,9545 lei |
| 1993 lei vechi | +290,60% | 2,01 lei |
| 1992 lei vechi | +195,70% | 7,84 lei |
Ce spune și ce nu spune cifra
Inflația e o medie pe un coș de cumpărături al gospodăriei medii. Cheltuielile dumneavoastră au alt coș: cine plătește chirie a simțit altceva decât cine are casă, iar cine conduce zilnic a simțit altceva decât cine nu. Cifra de aici e corectă pentru coșul mediu și aproximativă pentru oricine în parte.
Pentru bani ținuți la bancă, întrebarea utilă nu e cât a crescut prețul, ci dacă dobânda a bătut inflația: vedeți calculatorul de depozit și rata inflației, cu proiecția BNR.
Pentru un calcul cu miză juridică — actualizarea unei creanțe, de exemplu — se folosesc indicii oficiali ai Institutului Național de Statistică, nu un calculator. Iar pentru dobânda datorată pe o sumă neplătită la timp există dobânda legală, care are propria ei regulă.
Întrebări
De unde vine rata folosită în calcul?
Din seria de inflație anuală publicată de Banca Națională a României, aceeași pe care o arătăm pe pagina ratei inflației. Acoperă fiecare lună din decembrie 1991 până în prezent.
Calculul înmulțește ratele anuale una după alta. Nu e o estimare și nu e un model: e aritmetica ratelor publicate.
De ce compară aceeași lună din doi ani?
Pentru că rata publicată e anuală: spune cu cât au crescut prețurile într-o lună față de aceeași lună a anului trecut. Înmulțind ratele lunii septembrie din ani succesivi obținem un raport exact.
Ca să comparăm luni diferite ar trebui un indice lunar față de luna precedentă, pe care BNR nu îl publică. L-am putea aproxima, dar cifra ar arăta la fel de credibil și ar fi greșită — așa că nu o facem.
Ce se întâmplă cu sumele dinainte de 2005?
Se împart la 10.000, pentru că sunt în lei vechi. Denominarea din 1 iulie 2005 a transformat 10.000 ROL în 1 RON.
Un milion de lei din 1999 pare o avere, dar sunt 100 de lei de azi înainte de orice corecție de inflație. Calculatoarele care sar peste pasul ăsta dau un rezultat de zece mii de ori prea mare.
Rezultatul e același cu al INS?
Nu neapărat, la zecimală. Institutul Național de Statistică publică indicii oficiali cu coeficienți proprii de racordare între bazele de calcul; noi pornim de la ratele anuale ale BNR. Ordinul de mărime și concluzia sunt aceleași, dar pentru un calcul cu valoare juridică folosiți indicii INS.
România a avut vreodată deflație?
Da, în 2015 și 2016, după ce TVA a scăzut de la 24% la 20% și apoi la 19%. Prețurile au fost, de la un an la altul, mai mici — se vede în tabel, la rate negative.