Rata inflației în România
Cu cât sunt mai scumpe acum lucrurile decât erau acum douăsprezece luni. Seria e cea publicată de Banca Națională, calculată din indicele prețurilor de consum al Institutului Național de Statistică.
Sursa: BNR, baza de date interactivă date pentru septembrie 2026 revizuit pagină întreținută de Gonczi Balint semnalați o greșeală
Rata anuală, septembrie 2026
6,61%
▲ +0,44 puncte față de august 2026
9,88% în septembrie 2025
Față de ținta BNR
+4,11
puncte peste ținta de 2,5%, care are o bandă de ±1 punct. Acum este în afara benzii.
100 de lei de acum zece ani
53,71 lei
atât cumpără azi, după cele 10 rate anuale înlănțuite care acoperă intervalul până în septembrie 2026. Este o aproximare pe coșul mediu, nu pe cheltuielile dumneavoastră.
Ultimii zece ani
Banda gri este ținta BNR: 2,5% cu o marjă de un punct în fiecare direcție.
Lună cu lună, ultimul an
| Luna | Rata anuală | Față de luna anterioară |
|---|---|---|
| septembrie 2026 | 6,61% | + 0,44 |
| august 2026 | 6,17% | − 1,99 |
| iulie 2026 | 8,16% | − 2,26 |
| iunie 2026 | 10,42% | − 0,43 |
| mai 2026 | 10,85% | + 0,14 |
| aprilie 2026 | 10,71% | + 0,84 |
| martie 2026 | 9,87% | + 0,56 |
| februarie 2026 | 9,31% | − 0,31 |
| ianuarie 2026 | 9,62% | − 0,07 |
| decembrie 2025 | 9,69% | − 0,07 |
| noiembrie 2025 | 9,76% | + 0,00 |
| octombrie 2025 | 9,76% | − 0,09 |
An cu an, din 1991
Media celor douăsprezece rate lunare și rata din decembrie, care e cea citată de obicei drept „inflația anului”.
| An | Medie anuală | Decembrie | Minim | Maxim |
|---|---|---|---|---|
| 2026 (parțial) | 9,08% | — | 6,17% | 10,85% |
| 2025 | 7,30% | 9,69% | 4,85% | 9,88% |
| 2024 | 5,61% | 5,14% | 4,62% | 7,41% |
| 2023 | 10,53% | 6,61% | 6,61% | 15,52% |
| 2022 | 13,74% | 16,37% | 8,35% | 16,76% |
| 2021 | 5,05% | 8,19% | 2,99% | 8,19% |
| 2020 | 2,63% | 2,06% | 2,06% | 3,60% |
| 2019 | 3,83% | 4,04% | 3,32% | 4,12% |
| 2018 | 4,64% | 3,27% | 3,27% | 5,41% |
| 2017 | 1,34% | 3,32% | 0,05% | 3,32% |
| 2016 | -1,53% | -0,54% | -3,46% | -0,20% |
| 2015 | -0,59% | -0,93% | -1,87% | 1,16% |
| 2014 | 1,07% | 0,83% | 0,66% | 1,54% |
| 2013 | 4,01% | 1,55% | 1,55% | 5,97% |
| 2012 | 3,34% | 4,95% | 1,79% | 5,33% |
| 2011 | 5,83% | 3,14% | 3,14% | 8,41% |
| 2010 | 6,09% | 7,96% | 4,20% | 7,96% |
| 2009 | 5,60% | 4,74% | 4,30% | 6,89% |
| 2008 | 7,86% | 6,30% | 6,30% | 9,04% |
| 2007 | 4,83% | 6,57% | 3,66% | 6,84% |
| 2006 | 6,59% | 4,87% | 4,67% | 8,89% |
| 2005 | 9,03% | 8,60% | 8,10% | 10,00% |
| 2004 | 11,92% | 9,30% | 9,30% | 13,90% |
| 2003 | 15,31% | 14,10% | 14,00% | 17,10% |
| 2002 | 22,76% | 17,80% | 17,80% | 28,60% |
| 2001 | 34,83% | 30,30% | 30,30% | 40,30% |
| 2000 | 46,25% | 40,70% | 40,70% | 56,80% |
| 1999 | 45,29% | 54,80% | 32,50% | 54,80% |
| 1998 | 64,04% | 40,60% | 40,60% | 131,90% |
| 1997 | 153,34% | 151,40% | 76,20% | 177,40% |
| 1996 | 38,18% | 56,90% | 26,70% | 56,90% |
| 1995 | 33,43% | 27,80% | 24,30% | 57,30% |
| 1994 | 166,53% | 61,70% | 61,70% | 272,10% |
| 1993 | 243,11% | 295,50% | 166,50% | 317,00% |
| 1992 | 216,04% | 199,20% | 188,20% | 264,40% |
| 1991 (parțial) | 222,80% | 222,80% | 222,80% | 222,80% |
Ce proiectează BNR
Proiecția trimestrială a Băncii Naționale, din Raportul asupra inflației — prognoza băncii centrale, nu a noastră. Banda din jurul liniei este intervalul de incertitudine pe care BNR îl publică odată cu cifra, și se lărgește cu cât orizontul e mai îndepărtat.
Linia verticală desparte trimestrele deja realizate de cele proiectate. Linia punctată e ținta de 2,5%. La orizontul cel mai îndepărtat, T2 2028, BNR proiectează 2,8%, cu un interval între 0,2% și 5,4% — o bandă de peste cinci puncte.
Întrebări
Inflația scade. Înseamnă că scad prețurile?
Nu. Înseamnă că prețurile cresc mai încet decât creșteau. Prețurile scad doar când rata trece sub zero — ceea ce în România s-a întâmplat ultima oară în 2016, după reducerea TVA.
O rată care coboară de la 10% la 6% descrie tot o scumpire, doar mai lentă.
De ce simt o inflație mai mare decât cea publicată?
Pentru că cifra descrie un coș mediu, cu ponderi statistice. Cine cheltuie o parte mare din venit pe energie și alimente resimte altceva decât media — în ambele direcții, în funcție de ce s-a scumpit.
Diferența nu e o eroare de măsurare; e diferența dintre media unei populații și bugetul unei gospodării.
Ce înseamnă ținta de 2,5%?
E nivelul pe care BNR îl urmărește pe termen mediu, cu o bandă de un punct procentual în fiecare direcție. Nu e o promisiune pentru luna viitoare: efectul deciziilor de politică monetară asupra prețurilor se vede după patru până la șase trimestre.
Cum îmi afectează inflația depozitul?
Ce contează e diferența dintre dobânda netă și inflație, nu dobânda afișată. Un depozit cu 6% într-un an cu inflație de 6% nu produce nimic în putere de cumpărare, iar din dobândă se rețin oricum 10% impozit.
Calculatorul de depozit face scăderea.
Cum se citește cifra
Rata anuală compară luna curentă cu aceeași lună de anul trecut. Când scade — cum s-a întâmplat de la 10,85% la 6,61% — nu înseamnă că prețurile scad, ci că urcă mai încet decât urcau. Prețurile scad doar când cifra trece sub zero, ceea ce în seria de mai sus s-a întâmplat ultima oară în 2016, după reducerea TVA.
Cifra descrie un coș mediu de cumpărături, cu ponderi stabilite statistic. Inflația resimțită de o gospodărie individuală poate fi sensibil diferită: cine cheltuie o parte mare din venit pe energie și alimente resimte altceva decât media, în ambele direcții.
Legătura cu dobânzile
Inflația e ținta pe care BNR o urmărește prin dobânda de politică monetară, aflată acum la 6,50%. Când dobânda e sub inflație, economiile ținute în depozite pierd putere de cumpărare chiar dacă soldul crește. Când e peste, se întâmplă invers. Diferența dintre cele două e ceea ce se numește dobândă reală, și e cifra care contează pentru un depozit, nu dobânda afișată.
Pe partea de creditare, legătura trece prin ROBOR și IRCC: inflația împinge dobânda-cheie, dobânda-cheie împinge piața interbancară, iar piața interbancară ajunge în rata lunară — cu întârzieri de luni de zile la fiecare pas.