Cursul de referință BNR

Ce este

În fiecare zi lucrătoare, Banca Națională a României urmărește tranzacțiile de pe piața valutară interbancară — adică schimburile dintre bănci, nu cele de la ghișeu — și publică o cotație pentru fiecare valută pe care o monitorizează. Publicarea se face în jurul orei 13:00 și acoperă 37 de valute, plus prețul aurului.

Cifra rezultată se numește curs de referință. Cuvântul contează: e o referință, un reper comun, nu o ofertă. BNR nu cumpără și nu vinde valută la cursul pe care îl publică, și nici nu obligă pe altcineva să o facă.

Cum se calculează

Din tranzacțiile efectiv încheiate pe piața interbancară în intervalul dinaintea publicării. Nu e o medie a cotațiilor afișate de bănci la ghișeu și nu e o medie a cursurilor din casele de schimb. E prețul la care băncile schimbă valută între ele, în sume mari.

Pentru cinci valute — forintul maghiar, yenul japonez, wonul sud-coreean, coroana islandeză și rupia indoneziană — BNR publică valoarea pentru 100 de unități, pentru că altfel cifra ar avea prea multe zerouri ca să fie utilă. Pe site-ul nostru cifrele sunt raportate la o unitate, iar tabelul spune asta explicit.

Ce nu este

Nu e prețul la care cumperi

E confuzia cea mai frecventă și cea mai costisitoare. La bancă veți primi mai puțin când vindeți valută și veți plăti mai mult când cumpărați. Diferența dintre cursul băncii și cel de referință e câștigul ei din operațiune, iar la numerar poate depăși un procent și jumătate. Comparația cursurilor băncilor arată cât costă asta în lei.

Nu e o medie a caselor de schimb

Casele de schimb își stabilesc singure cotațiile, în funcție de zonă, de concurență și de stocul de bancnote. Nu intră în calculul BNR și nu sunt obligate să se apropie de el.

Nu se schimbă continuu

Piața valutară se mișcă tot timpul, dar cursul de referință se publică o singură dată pe zi lucrătoare. În weekend și de sărbători rămâne valabil ultimul curs publicat — calendarul zilelor fără publicare e pe o pagină separată. Un curs vechi de trei zile nu e o eroare; e felul în care funcționează instrumentul.

Unde se folosește

• În contabilitate, la înregistrarea operațiunilor în valută — de regulă cursul din data operațiunii — și la reevaluarea soldurilor la final de lună. Pentru finalul fiecărei luni avem pagini separate, pentru că ultima zi calendaristică nu e întotdeauna o zi de publicare.
• În contracte, ori de câte ori părțile scriu „la cursul BNR din data de…”. E motivul pentru care formularea trebuie să numească o dată, nu „cursul zilei”: într-un weekend prelungit, „ziua” poate însemna patru zile diferite.
• În declarații fiscale, conform regulilor din Codul fiscal pentru fiecare tip de venit.

Pentru fondurile europene nu se folosește cursul BNR, ci cursul InforEuro al Comisiei Europene, fix pe toată luna. Confuzia dintre cele două e o cauză frecventă de cheltuială declarată neeligibilă la control.

Cum îl citim noi

Direct din fișierele publicate de BNR, la fiecare cerere, cu o memorie intermediară de cel mult 30 de minute. Nu preluăm de la agregatoare și nu recalculăm nimic. Dacă sursa nu răspunde, afișăm ultima valoare cunoscută cu data ei reală și spunem asta pe pagină, în loc să pretindem că e de azi.