Spread-ul valutar

Ce este

Orice loc unde se schimbă valută afișează două cifre: una la care cumpără de la dumneavoastră, alta la care vă vinde. A doua e mereu mai mare. Diferența dintre ele se numește spread.

Dacă ați schimba o sumă în valută și imediat înapoi în lei, fără ca piața să se miște deloc, ați pierde exact spread-ul. De aceea e cifra care descrie costul real al operațiunii, indiferent cum e prezentată — „fără comision” nu înseamnă gratuit, înseamnă că prețul conține comisionul.

Cum se calculează

În lei, e o scădere:

spread = curs de vânzare − curs de cumpărare

Dar cifra în lei nu se poate compara între valute. Un spread de 0,15 lei la euro, care costă în jur de 5,25 lei, e cu totul altceva decât 0,15 lei la forint, care costă 0,014. De aceea se exprimă în procente:

spread procentual = (vânzare − cumpărare) ÷ curs de referință × 100

Un exemplu cu cifre

La cursul BNR de 5,3443 lei pentru un euro, cel mai îngust spread pe care îl vedem azi e 0,0515 lei, la CEC Bank. Cel mai larg e 0,2529 lei, la Patria Bank. La 1.000 de euro schimbați și schimbați înapoi, diferența dintre cele două e 201 lei.

Cifrele de mai sus se actualizează zilnic. Tabelul complet le are pe toate, cu spread-ul calculat pentru fiecare bancă și fiecare canal.

De ce diferă atât de mult

Între canale, în aceeași bancă

E diferența pe care oamenii o ratează cel mai des. Un schimb făcut din aplicație costă banca aproape nimic: două rânduri într-o bază de date. Numerarul la ghișeu presupune transport securizat, pază, asigurare și un stoc de bancnote imobilizat. De aceea, la aceeași bancă, spread-ul de la ghișeu poate fi de trei ori cel din aplicație.

În practică, alegerea canalului contează adesea mai mult decât alegerea băncii.

Între valute

Euro și dolarul au spread-uri mici pentru că se schimbă mult și băncile au stocuri. O valută rar cerută — coroana daneză, zlotul, forintul — are spread-uri semnificativ mai mari, pentru că banca imobilizează bancnote pe care le mișcă greu.

Cu suma

Peste anumite praguri, multe bănci negociază un curs mai bun decât cel afișat. Cotația de pe site e pentru sume obișnuite; pentru o sumă mare merită întrebat, iar diferența poate fi substanțială.

Ce nu e spread

• Nu e comisionul de schimb. Unele locuri percep și un comision separat, peste spread. Cele care se laudă cu „zero comision” își iau partea din spread.
• Nu e marja față de cursul BNR. Marja se măsoară într-o singură direcție — cât plătiți peste referință când cumpărați. Spread-ul măsoară distanța dintre cele două capete.
• Nu e tot costul unei plăți cu cardul în străinătate. Acolo se adaugă cursul rețelei de card și, adesea, un comision de conversie al băncii emitente. Regulamentul european 2021/1230 obligă băncile să arate cât costă conversia față de cursul de referință al BCE, tocmai pentru că această parte era invizibilă.

Cum îl folosiți

Comparați spread-ul procentual, nu cursul afișat. O bancă poate avea cel mai bun curs de vânzare și, în același timp, cel mai prost curs de cumpărare — ceea ce contează dacă schimbați des în ambele sensuri. Pentru un schimb într-un singur sens, uitați-vă direct la cursul din direcția aceea și la cât reprezintă el peste referința BNR.