Dobânda de politică monetară

Ce este

Dobânda de politică monetară e rata la care Banca Națională a României oferă băncilor comerciale lichiditate, prin operațiuni repo cu scadența la o săptămână. E instrumentul principal prin care banca centrală influențează prețul banilor în economie.

Spre deosebire de ROBOR sau IRCC, care se calculează din ce face piața, dobânda de politică monetară e decisă. Consiliul de administrație al BNR se întrunește după un calendar anunțat public și votează: o menține, o urcă sau o coboară, de regulă în pași de 0,25 puncte procentuale.

Valoarea în vigoare azi e 6,50%, stabilită la 8 august 2024.

Coridorul din jurul ei

Rata de politică monetară nu vine singură. În jurul ei, BNR fixează două rate care formează un coridor:

• Facilitatea de credit (lombard) — plafonul. E rata la care o bancă poate lua bani de la BNR peste noapte, oricând, fără licitație. Acum e 7,50%.
• Facilitatea de depozit — podeaua. E rata la care o bancă poate lăsa bani la BNR peste noapte. Acum e 5,50%.

Nicio bancă nu se va împrumuta de la alta mai scump decât plafonul, pentru că are alternativa la BNR. Și niciuna nu va împrumuta alta mai ieftin decât podeaua, din același motiv. De aceea ratele interbancare se mișcă în interiorul coridorului, iar lățimea lui e ea însăși un instrument: un coridor îngust ține ratele aproape de ținta băncii centrale, unul larg le lasă să respire.

Cum ajunge la dumneavoastră

Decizia nu vă atinge direct. Drumul are patru pași:

1. BNR schimbă rata. Costul la care băncile se finanțează de la banca centrală se schimbă în aceeași zi.
2. Băncile își recalculează cotațiile între ele. ROBOR reacționează în câteva zile — acum e la 6,07% pe trei luni.
3. Creditele legate de ROBOR se actualizează la următoarea dată de recalculare din contract — trimestrial, semestrial sau anual.
4. Creditele legate de IRCC se actualizează cel mai târziu, pentru că indicele e o medie trimestrială aplicată cu două trimestre întârziere.

Între decizie și rata pe care o plătiți pot trece deci de la câteva săptămâni la aproape un an. Cine spune „BNR a scăzut dobânda, de ce nu îmi scade rata?” de obicei are un credit pe IRCC și încă nu a ajuns la trimestrul în care se vede.

De ce o schimbă

Obiectivul fundamental al BNR, scris în Legea 312/2004, e stabilitatea prețurilor. Banca urmărește o țintă de inflație și folosește rata ca pârghie: când inflația e peste țintă, urcă rata ca să scumpească creditul și să răcească cererea; când e sub, coboară.

Instrumentul e lent și grosier. Efectul complet al unei modificări se vede în economie după patru până la șase trimestre, ceea ce înseamnă că banca centrală decide azi pe baza unei prognoze despre anul viitor, nu pe baza cifrei de luna trecută. De aceea BNR publică și o proiecție trimestrială, cu interval de incertitudine.

Ce nu e

• Nu e dobânda la care vă împrumutați. Între ea și rata dumneavoastră stau marja băncii, costul de risc și costul de finanțare al băncii.
• Nu e dobânda de referință din Codul civil. Aceea, folosită pentru dobânzile legale, se calculează separat pornind de la rata de politică monetară.
• Nu e o predicție. Rata de azi nu spune unde va fi peste un an; spune doar unde e acum.
• Nu se modifică în fiecare lună. Ședințele au calendar fix, iar la multe dintre ele rata rămâne neschimbată.